Scoala 3 Chirnogi CALARASI

Analiza Swot

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT, analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere :
oferta curriculară
 resursele umane
resursele materiale şi financiare
relaţiile cu comunitatea

a) Oferta curriculară
PUNCTE TARI
Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare etc.).
PUNCTE SLABE
Organizarea defectuoasă a CDŞ :
• managerial – oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor;
• administrativ – opţiunile nu se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei
• resurse umane – insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările (părinţilor şi copiilor) beneficiarilor.
OPORTUNITĂŢI
• Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor didactice.
• CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate.
• Oferta CDŞ vine în sprijinul ameliorării fenomenului de absenteism şcolar şi contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru învăţare.
• CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale.

AMENINŢĂRI
• Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cerinţele şi solicitările părinţilor şi elevilor poate scădea motivaţia acestora pentru învăţare precum şi interesul pentru această unitate de învăţământ. Există riscul micşorării numărului de cereri de înscriere în instituţie.
• Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor) beneficiarilor.
• Comunicarea deficitară între şcoală şi autoritatea locală poate afecta buna organizare a curriculumului şcolii.

b) Resurse umane
PUNCTE TARI
• personal didactic calificat în proporţie de 100 %
• ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I este de 60 %
• ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică este de
43 %
• relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, profesori-părinţi, profesori-profesori etc.) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ
• există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice (există 16 comisii constituite pe diverse probleme) precum şi o bună coordonare a acestora
• ameliorarea relaţiei profesor-elev prin intermediul Consiliului Elevilor
PUNCTE SLABE
• slabă motivare datorită salariilor mici
• slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe
• conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice
• conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum : organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului etc.

OPORTUNITĂŢI
• numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună
• varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de Programul Socrates – Comenius 2.1, CCD şi universităţi
• posibilităţile financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice
• întâlnirile frecvente de câte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile)

AMENINŢĂRI
• scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extracurriculare, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.)
• scăderea prestigiului cadrelor didactice prin pensionarea unor profesori recunoscuţi pe plan local
• criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor

c) Resurse materiale şi financiare
PUNCTE TARI
• starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare
• existenţa cabinetelor , laboratoarelor funcţionale pentru anumite discipline : informatică, fizică şi chimie, biologie, limba română, educaţie tehnologică, precum şi a unui cabinet de perfecţionare pentru învăţători, cabinet de asistenţă psihopedagogică
• şcoala beneficiază de o sală de sport
• şcoala dispune de fonduri băneşti extrabugetare
• şcoala are bibliotecă
PUNCTE SLABE
• fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat, biblioteca nu este conectată la reţeaua Internet
• sala de sport nu este dotată cu suficiente mijloace de învăţământ
• materialul didactic este insuficient şi depăşit
• fondurile băneşti nu sunt suficiente pentru stimularea cadrelor didactice şi elevilor, pentru achiziţionarea unor echipamente şi materiale didactice, pentru întreţinerea spaţiilor şcolare
OPORTUNITĂŢI
• descentralizare şi autonomie instituţională
• parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi), ONG, firme
• existenţa unor spaţii (ex. cabinetul de informatică) ce pot fi închiriate în scopul obţinerii unor fonduri băneşti
• posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii

AMENINŢĂRI
• administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare existente
• degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii
• conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare
• ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente

d) Relaţiile cu comunitatea
PUNCTE TARI
• semestrial – Comisia diriginţilor organizează întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul prevenirii delincvenţei juvenile
• în şcoală s-au desfăşurat două programe educaţionale : „Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în şcoala generală" (Centrul de consiliere pentru familii cu copii cu dificultăţi în învăţare) şi „Integrarea şi reabilitarea copiilor cu deficienţe în /prin comunicare", proiecte în colaborare cu Şcoala Specială „Constantin Pufan";
• în şcoală se derulează numeroase programe de parteneriat:
 Programul Eco-Şcoală;
 Programul de prevenire şi combatere a consumului de droguri;
 Program de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
(în colaborare cu Poliţia de Frontieră, Direcţia de Sănătate Publică şi centrul Antidrog din cadrul Prefecturii);
 Program de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile - în colaborare cu Centrul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Călărași.
 Program de parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII Baia de Aramă
• întâlniri semestriale cu Comitetul consultativ al părinţilor, suplimentate de consultaţii individuale cu părinţii
• dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi se realizează şi prin intermediul serbărilor şcolare
• contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare precum : excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni contabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc., introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie la socializarea lor.

PUNCTE SLABE
• nu există legături de parteneriat cu primăria municipiului
• slabe legături de parteneriat cu O.N.G.-uri
• legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei orientări vocaţionale adecvate sunt insuficiente şi necoordonate
• puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică coparticiparea părinţilor
OPORTUNITĂŢI
• disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, ONG, Biserică, Poliţie, instituţii culturale)
• cererea exprimată de Consiliul reprezentativ al elevilor privind desfăşurarea de activităţi comune părinţi-profesori-elevi
• interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională
• interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în perspectivă personal specializat
• responsabilitatea (altor şcoli) instituţii omoloage pentru schimburi de experienţă
AMENINŢĂRI
• organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar inversarea efectelor scontate
• nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară
• instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere
• slaba informare privind specificul şi inadecvarea activităţilor propuse de către instituţiile partenere